O poveste de dragoste

“Simbolismul este curentul ... bla bla bla....."
Molesit si plictisit imi pun capul pe maini si inchid ochii vadit neinteresat de lectia profei. Intorc privirea spre dreapta si un zambet imi apare – am ingerul sa ma pazeasca. Nu ma satur sa o privesc , e ca un drog pentru mine si eu pentru ea. Stiu ca stie ca o privesc , asa cum stiu cum stie ca se gandeste la mine.

Isi intoarce capul si imi surade – ati vazut vreodata un bebelus cum zambeste mamei sale ? Undeva aproape este si zambetul ei – atat de cald si de frumos.  Ochii ? Albastri ca oceanul Arctic ,dar nu reci ci mai degraba racoritori – uff cate veri as sta in soare si sa o privesc doar in ochii rupt de ce ne inconjoara , doar eu si oceanul. Buzele ? Mi-e imi aduc mereu aminte de dulceata bunicii mele – dulci acrisoare … of bunico ce dor mi-e de dulceata aceea… dar o am pe ea si zambesc multumit. O gust cand poftesc si pot spune ca sunt foarte foarte pofticios – pufnesc in ras si dupa o mustrare a profesoarei imi intind iarasi capul pe banca – stie ca ma gandesc la ea , la trupul ei , la buzele ei dulci , la ochii ei in care imi pierd zilele(in loc sa invat) dar cum sa ii rezist ? Poti sa opresti un om sa iubeasca ? Sa isi dea ce e mai bun din el pentru o persoana care il completeaza ?

Cand am cunoscut-o ma privea la fel cum ma priveste acum – iubitoare. Ah dar ce zile de vara am petrecut noi doi … cum mergeam pe strada stransi unul de celalalt ca si cum toti ar incerca sa ne dezlipeasca unul de celalalt. Ii priveam si ii sarutam mereu manuta – atat de fina si atat de gingasa ca ea. Si cum isi sprijinea capul de umarul meu si incepea sa imi sopteasca cuvinte de dragoste : “Te iubesc , te iubesc si te iubesc…” si eu o tineam de mijloc  si o trageam spre gura mea iar ea se lasa in dulci patimi si ne sarutam minute in sir pana ne pierdeam suflul – ah dulce abandon.

Felul cum ma privesti iubito imi insufla incredere – mai mult decat imi poate insufla parintii , religia , oricine.  Cum adorm stiu ca ma veghezi , simt cum iti plimbi degetele pe fata mea si iti simt buzele cum mi le ating pe ale mele – stiu , stiu , stiu pentru ca te iubesc.
Acum cand stau departe de tine , am mereu mancarimi in palma – pana si mainilor mele le e dor de forma trupul tau , de parul tau , de fata ta si stiu ca si tie ti-e dor de mainile mele , stiu cum gemi de placere cand iti ating trupul , cum cu fiecare imbratisare iti tremura de nerabdare , cum fiecare sarut il prelungesti pana simti ca arzi toata – stiu toate acestea pentru ca te iubesc.

Te rog sa nu pleci , sa nu ma parasesti – tu ceea care m-ai gasit rupt , distrus – tu care ma iubesti. Iar eu in schimb iti voi pastra dulcele parfum in minte , imi voi intipari pe inima numele tau , voi pastra tacerea pana cand ma vei saruta.

Cand ma voi simti abandonat si dezamagit , pot sa alerg in bratele tale ? Pot sa ma adancesc in parul tau si sa iti inspir parfumul pana cand beat iti voi incerca buzele ? Pot iubito ? Putem in ploaie sa dansam , sa ne lasam in voia picaturilor de ploaie ? Putem sa cantam seara de seara despre noi ? Putem sa ne tinam de mana si sa numaram stelele de pe cer , fiecare martora la dragostea noastra ? Pot atunci cand ma voi raci sa iti caut trupul si sa il sarut , sa ma infrupt din buzele tale , sa privesc oceanul in ochii tai ?

Deschid ochii si gingasa ta faptura ma vegheaza – esti ingerul meu fetito si Dumnezeu mi te-a facut cadou iar pentru asta , are loialitatea mea absoluta.
Imi faci semn cu ochiul si imi indici ora de la ceas : doar 5 min si ne vom continua povestea – o poveste de dragoste.